Intamplare

Acum vreo 7-8 ani aveam si noi o masina,singura noastra masina pe care am avut-o vreodata de altfel,o dacie albastra.Starea ei era destul de buna,avand in vedere ca tati o ingrijea toata ziua. Singura parte care nu am inteles-o niciodata a fost de ce au luat masina aia.Pentru ca noi niciodata nu mergeam pe distante foarte mari cu ea,desi tati conducea bine.Cel mai des mergeam pana la bunica,ce era la o distanta de vreo 15 km de noi.Ei,si cand mergeam,mergeam pe acelasi drum,ca era doar unul singur.Si la un moment dat pe drumul ala era o panta relativ mare,pe care trebuia sa o urcam,dupa care urma o panta mare ce trebuia coborata.Inainte de prima panta era un drum plin de gropi. Problema era ca de fiecare data cand ploua se aduna multa apa in gropile alea. Cum am un tata foarte glumet si cum el are o fiica ce se prindea foarte greu (si inca se prinde greu) el profita de naivitatea mea si a fratelui meu (eu aveam vreo 7-8 ani,el vreo 3-4 ani) si de fiecare data cand se nimerea sa fie gropile alea pline cu apa ne zicea sa ne ridicam picioarele ca sa nu ne udam la picioare si ca sa poata el ajunge cu masina in varful pantei. Acum faceti un mic exercitiu de imaginatie: imaginati-va 4 oameni intr-o masina,3 chinuindu-se sa-si tina picioarele pe sus ca sa nu se ude (la asta participa si mami ca sa fie pacaleala mai reala). Sincer,eu una uitasem de intamplarea asta,pana zilele trecute cand a povestit-o tati cuiva si ne-am amuzat copios. Articol scris pentru concursul organizat de Mihaita (ma simt diabolica) si sponsorizat de portbagaje auto. vreo 7-8 ani aveam si noi o masina,singura noastra masina pe care am avut-o vreodata de altfel,o dacie albastra.Starea ei era destul de buna,avand in vedere ca tati o ingrijea toata ziua. Singura parte care nu am inteles-o niciodata a fost de ce au luat masina aia.Pentru ca noi niciodata nu mergeam pe distante foarte mari cu ea,desi tati conducea bine.Cel mai des mergeam pana la bunica,ce era la o distanta de vreo 15 km de noi.Ei,si cand mergeam,mergeam pe acelasi drum,ca era doar unul singur.Si la un moment dat pe drumul ala era o panta relativ mare,pe care trebuia sa o urcam,dupa care urma o panta mare ce trebuia coborata.Inainte de prima panta era un drum plin de gropi. Problema era ca de fiecare data cand ploua se aduna multa apa in gropile alea. Cum am un tata foarte glumet si cum el are o fiica ce se prindea foarte greu (si inca se prinde greu) el profita de naivitatea mea si a fratelui meu (eu aveam vreo 7-8 ani,el vreo 3-4 ani) si de fiecare data cand se nimerea sa fie gropile alea pline cu apa ne zicea sa ne ridicam picioarele ca sa nu ne udam la picioare si ca sa poata el ajunge cu masina in varful pantei. Acum faceti un mic exercitiu de imaginatie: imaginati-va 4 oameni intr-o masina,3 chinuindu-se sa-si tina picioarele pe sus ca sa nu se ude (la asta participa si mami ca sa fie pacaleala mai reala). Sincer,eu una uitasem de intamplarea asta,pana zilele trecute cand a povestit-o tati cuiva si ne-am amuzat copios. Articol scris pentru concursul organizat de Mihaita (ma simt diabolica) si sponsorizat de portbagaje auto.